Zi de zi

Clipe de neuitat….

Acum dai si suna in alta parte ca doar esti un mic agent sub acoperire..:)) sun eu la primaria Prahova!

-Buna ziua! Primaria Prahova?

-Buna ziua! Da,spune-ti-mi ce doriti.

-Stiu ca o sa para ciudat..dar m-am certat cu prietena mea si s-a suparat rau pe mine..la fel si mama ei ..Asa ca am hotarat sa fac rost de numarul de telefon al mamei sale pentru a-i explica situatia si bineinteles a-mi cere scuze.

-Foarte dragut(razand). Spune-mi te rog adresa sa vedem daca va pot ajuta..

(Ii spun eu adresa,tot ce trebuie)

Ne pare rau,domnule Edward.Nu exista in baza noastra de date..(acelasi raspuns ca data trecuta)

-Va multumesc ! O zi buna!

 

Offf,dupa ce am vazut ca nu reusesc sa fac ceea ce mi-am propus,m-am panicat! Vorbeam de pe telefonul bunicului meu iar el daca vede ceva suspect cand vine factura..o sa-mi umple frigiderul J) Hahah.

Asa ca am decis sa-i scriu o scrisoare mamei sale si sa i-o trimit prin posta..Cine o va vedea isi da seama sigur pentru cine e. Stiam blocul,apartamentul..absolut tot..noroc cu Google Earth..el m-a salvat de multe ori J. Dupa ce am facut asta,am decis sa ies putin pe afara sa ma linistesc. Eram foarte trist si nu aveam chef de absolut nimic.Deja trecusera ceva vreme de cand nu am mai vorbit cu ea..Ma simteam din ce in ce mai gol in interior..

Pana la urma am hotarat sa-i dau un ultim mesaj,poate o va trezi la realitateJ) N-a fost sa fie ..Au mai trecut cateva zile si tot nu am vorbit cu ea..Ce sa fac? Sa-i fac o supriza si sa ma duc la ea acasa? Daa! Chiar asta am facut! Am ajuns la Busteni intr-o dupa-amiaza si am cautat-o pe Alexandra prin tot Busteniul insa nici urma de ea . Cu inima franta,o astept in fata blocului..poate va veni intr-un sfarsit..Trec secundele,minutele,orele si ea nu mai vine..Suparat,ma ridic si plec..dar ca printr-o minune vad de la distanta o fata frumoasa si imbracata elegant..era EA! De indata ce m-a vazut a ramas surprinsa..si a alergat in bratele mele ca si cand ar fi sfarsitul lumii..Ce pot sa spun?  A fost un moment trist dar totodata frumos..M-a sarutat si mi-a spus ca-i pare rau..I-am explicat inca o data pentru ce o iubesc si de ce am batut atata drum pentru ea..La final m-a sarutat si nu mai voia sa plece din bratele mele. Fericit ca am rezolvat-o si pe asta..Ii marturisesc ca i-am trimis o scrisoare mamei sale si ca daca o primeste sa o citeasca J) .Inca mai e valabila ;)). Cand i-am spus asta a inceput sa rada si m-a luat de mana pentru a ne plimba in minunatul Busteni..

Leave a Reply